Limba română...
O vorbim zi de zi, fără a ne face griji că am putea greşi ceva în exprimare!
Cum am putea face asta, doar este limba noastră nativă!


Când învăţăm o limbă străină, suntem foarte atenţi la exprimare, pentru ca englezul sau francezul din faţa noastră să ne poată înţelege cât mai bine.

Atunci când vine vorba de limba română, totul este parcă pe pilot automat, pentru că oricum vecinul de lângă noi, colegul de la serviciu, ne înţelege. Avem momente când în ultima clipă ne corectăm dându-ne seama de „perla” pe care era să o spunem.

Limba română ne întinde „capcane” la tot pasul, de aceea, profesorii de limba română şi specialiştii ne sfătuiesc să fim atenţi la câteva expresii şi cuvinte folosite greşit şi care au tendinţa să se “împământenească” aşa în memoria şi vorbirea colectivă. 

 

 1. „Ca şi”

 Cu siguranţă ai auzit de multe ori în jurul tău expresii de genul: „Ca şi medic” sau „Ca şi candidat”. De cele mai multe ori acestă formă de exprimare este folosită pentru a evita o cacofonie, aşa cum se poate vedea în cel de-al doilea exemplu.

 Însă,  în situaţiile prezentate mai sus, „ca şi” este folosit greşit. „Ca şi” defineşte o comparaţie şi poate fi folosit ca înlocuitor pentru: „la fel ca”, „în acelaşi mod ca”.  Înlocuind în exemplele de mai sus „ca şi” cu „la fel ca”, „în acelaşi mod ca” se poate observa:

 Ca şi medic ≠ La fel ca medic  Ca medic

 Ca şi candidat”   „La fel ca candidat”, aici putem evita formaţiunea „ca şi” dar şi cacofonia/ prin prepoziţia „drept”: Drept candidat”.


 2. „Din” şi „dintre”:

Alte expresii care chinuie limba română din ce în ce mai des sunt şi cele de tipul: „Unul din voi”.

Unul din voiUnul dintre voi

Foloseşte „din” doar dacă după el urmează un substantiv la singular. Ex: „Paharul din dulap este al meu.”

„Dintre” se foloseşte când este urmat de un substantiv la plural. Ex: „Unul dintre voi”.


3. „Vroiam”

O expresie extrem de uzitată atât în vorbirea de zi cu zi, cât şi în scris. Din ce în ce mai des auzim în jurul nostru: „Vroiam să-ţi spun ceva!”,  „Vroiam să mă duc la cumpărături azi!”

Verbul „a vroi” nu există în limba română. Aşa că nici exprimări precum cele de mai sus nu sunt valabile.

Ei, atunci vine întrebarea: „Şi atunci cum am ajuns la „vroiam”?!” Simplu! Se pare că acest cuvânt s-a format din combinarea verbelor: „a voi” şi „a vrea”. 

În concluzie:

Vroiam să-ţi spun ceva!Voiam/vream să-ţi spun ceva 

Vroiam să mă duc la cumpărături azi!Voiam/vream să mă duc la cumpărături azi! 


4. „Care” vs „Pe care”

Copilul care l-ai cunoscut la teatru.


„PE”- ul este uitat din ce în ce mai des de vorbitorii limbii române, mai ales în cazul acuzativ al pronumelui „care”. Aşa că, sigur ai auzit din ce în ce mai des exprimări ca cea dată exemplu de noi mai sus.

Ce e de făcut? Pentru a nu te încurca în acuzative, genitive şi altele de acest gen... Te poţi verifica foarte simplu, ca în şcoală:

- „pe care” se foloseşte atunci când substantivul răspunde la întrebările: „pe cine?”/ „pe ce?”, în cazul nostru: „-Pe cine ai cunoscut?  - Pe copil!” este corect, atunci exemplul de mai sus devine:

 
„Copilul pe care l-ai cunoscut la teatru”!


- „care” îl folosim atunci când subiectul realizează singur acţiunea „Prietenul care vine astăzi pe la mine.”

Atenţie 

În unele situaţii lipsa sau prezenţa lui „pe” poate schimba sensul întregii fraze. Spre exemplu:

„Fiul meu, mi l-a prezentat deunăzi pe colegul pe care îl prețuiește cel mai mult.”

„Fiul meu, mi l-a prezentat deunăzi pe colegul care îl prețuiește cel mai mult.”


5. „Nivele” vs „Niveluri”

Limba română mai are o capcană ”preferată”: un substantiv cu două forme de plural. “Nivelul” şi ale lui „nivele” şi „niveluri”.

Cea mai recentă ediţie a DOOM-ului ne permite folosirea ambelor variante. Atunci unde este încurcătura?

Dex-ul indică „nivele” ca fiind pluralul substantivului „nivelă”- ce este definit ca mai celebrul „poloboc”.

În timp ce „niveluri”, conform aceleiaşi surse, este pluralul de bază al lui „nivel” cu sinonimele sale: stadiu, grad, treaptă, etc.


Până data viitoare, fiţi atenţi la capcanele limbii române!


VA URMA!...  :)